dionisiac


dionisiac
DIONISIÁC, -Ă, dionisiaci, -ce, adj. 1. (În sintagma) Sărbătorile (sau serbările) dionisiace (şi substantivat, f. pl.) = serbări organizate în Grecia antică în cinstea zeului Dionysos. 2. (În artă şi cultură) Care are o atitudine de extaz, de zbucium, plină de pasiuni. [pr.: di-o-ni-si-ac] – Din fr. dionysiaque.
Trimis de LauraGellner, 13.07.2004. Sursa: DEX '98

DIONISIÁC adj. bahic. (Serbările dionisiac.)
Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime

dionisiác adj. m. (sil. di-o-, -si-ac), pl. dionisiáci; f. sg. dionisiácă, pl. dionisiáce
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

DIONISIÁ//C dionisiaccă (dionisiacci, dionisiacce) 1) Care ţine de Dionisos (Bachus), zeul vinului şi al viţei de vie; propriu lui Dionisos; bahic. 2) Care este propriu inspiraţiei, entuziasmului; care exprimă stări pasionale, zbucium sufletesc etc. Artă dionisiaccă. [Sil. -si-ac] /<fr. dionisiaque
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

DIONISIÁC, -Ă adj. 1. Referitor la Dionysos; zbuciumat, plin de fervoare; bahic. 2. (fil. op. a p o l i n i c) Termen folosit de Nietzsche pentru a denumi o atitudine afectivă, exprimând impulsurile iraţionale ale vieţii; extatic, pasionat, zbuciumat. [pron. di-o-ni-si-ac. / < fr. dionysiaque, cf. lat. dionysiacus, gr. dionysiakos < Dionysos – zeul vinului la vechii greci].
Trimis de LauraGellner, 22.02.2005. Sursa: DN

DIONISIÁC, -Ă adj. 1. referitor la Dionysos; extatic, pasionat, plin de fervoare; dionisian. o serbări ĕ = dionisii. 2. (la Nietzsche) care desemnează predominanţa impulsivă a pasiunilor, a simţurilor dezlănţuite, beţia extatică. (< fr. dionysiaque, lat. dionysiacus, gr. dionysiakos)
Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

Dicționar Român. 2013.

Look at other dictionaries:

  • dionisíac — di|o|ni|sí|ac Mot Pla Adjectiu variable …   Diccionari Català-Català

  • dionisiác — adj. m. (sil. di o , si ac), pl. dionisiáci; f. sg. dionisiácã, pl. dionisiáce …   Romanian orthography

  • dionisianism — DIONISIANÍSM s.n. Caracter dionisiac. [pron. di o ni si a . / cf. dionisiac]. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DN  DIONISIANÍSM s. n. caracter dionisiac. (< dionisian + ism) Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN …   Dicționar Român

  • bahic — BÁHIC, Ă, bahici, ce, adj. Referitor la zeul Bachus, închinat lui Bachus. ♢ De băutură, de chef. ♢ Cântec bahic = cântec de petrecere, cântec de pahar. – Din fr. bachique, lat. bacchicus. Trimis de paula, 02.03.2002. Sursa: DEX 98  BÁHIC adj. v …   Dicționar Român

  • dionisian — DIONISIÁN, Ă adj. dionisiac. (< fr. dionysian) Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN …   Dicționar Român


Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”

We are using cookies for the best presentation of our site. Continuing to use this site, you agree with this.