dicta


dicta
DICTÁ, dictez, vb. I. tranz. 1. A pronunţa rar şi desluşit cuvintele unei fraze, ale unui text, pentru ca ascultătorul să le poată scrie întocmai. 2. A impune ceva în mod categoric, a obliga pe cineva să accepte ceva fără condiţii; a ordona. ♦ (Despre abstracte) A îndemna, a determina stringent la o acţiune. – Din fr. dicter, lat. dictare.
Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

DICTÁ vb. v. impune.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

dictá vb., ind. prez. 1 sg. dictéz, 3 sg. şi pl. dicteáză
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

A DICT//Á dictaéz tranz. 1) (fraze, texte) A pronunţa rar şi desluşit pentru a fi scris. 2) A impune printr-un dictat. 3) fig. A îndemna la o acţiune. /<fr. dicter, lat. dictare
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

DICTÁ vb. I. tr. 1. A pronunţa o frază, un text etc., pentru a fi scris de cineva. 2. A impune cu forţa; a ordona. ♦ (fig.) A îndemna la o acţiune. [cf. lat. dictare, fr. dicter].
Trimis de LauraGellner, 14.05.2006. Sursa: DN

DICTÁ vb. tr. 1. a pronunţa rar, desluşit, o frază, un text etc. pentru a fi scris de cineva. 2. a impune cu forţa; a ordona. ♢ (fig.) a îndemna la o acţiune. (< fr. dicter, lat. dictare)
Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

Dicționar Român. 2013.

Look at other dictionaries:

  • dicta — pl of dictum Merriam Webster’s Dictionary of Law. Merriam Webster. 1996. dicta …   Law dictionary

  • Dicta — (lat., Mehrzahl von Dictum [s.d.], 1) Sprüche, so: Dicta septem sapientum, die Sprüche der Sieben Weisen, s.d.; 2) (Dogm.), Bibelsprüche; man unterscheidet: a) D. classĭca, Bibelstellen, die einen Satz deutlich u. ausführlich behandeln; b) D.… …   Pierer's Universal-Lexikon

  • Dicta — Dic ta, n. pl. [L.] See {Dictum}. [1913 Webster] …   The Collaborative International Dictionary of English

  • Dicta — (lat.), s. Dictum …   Meyers Großes Konversations-Lexikon

  • Dicta — (lat.), Mehrzahl von Dictum (s.d.) …   Kleines Konversations-Lexikon

  • Dicta — Dicta, lat., Sprüche, in der Einzahl dictum, Spruch. D. probantia, biblische Beweisstellen. D. testium, Zeugenaussage; dictando, dictirend …   Herders Conversations-Lexikon

  • DICTA — quando virgo olim appellata, vide infra in Pacta …   Hofmann J. Lexicon universale

  • dicta — édicta …   Dictionnaire des rimes

  • dicta — [dik′tə] n. alt. pl. of DICTUM …   English World dictionary

  • dicta — Plural of dictum. Often referred to as obiter dicta or obiter, being expressions in an opinion of the court which are not necessary to support the decision. Lawson v United States, 85 App DC 167, 176 F2d 49, cert den 339 US 934, 94 L Ed 1352, 70… …   Ballentine's law dictionary


Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”

We are using cookies for the best presentation of our site. Continuing to use this site, you agree with this.