descălţat


descălţat
DESCĂLŢÁT1, descălţaturi, s.n. Descălţare. – v. descălţa.
Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

DESCĂLŢÁT2, -Ă, descălţaţi, -te, adj. Care şi-a scos sau căruia i s-a scos încălţămintea din picioare; desculţ. – v. descălţa.
Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

Descălţat ≠ încălţat
Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime

DESCĂLŢÁT adj. v. desculţ.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

DESCĂLŢÁT s. v. descălţare.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

descălţát s. n., pl. descălţáturi
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

DESCĂLŢÁ//T descălţattă (descălţatţi, descălţatte) 1) v. A DESCĂLŢA. 2) Care nu are încălţăminte în picioare; cu picioarele goale; desculţ. /v. a descălţa
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

Dicționar Român. 2013.

Look at other dictionaries:

  • desculţ — DESCÚLŢ, Ă, desculţi, e, adj. Cu picioarele goale; descălţat. ♦ fig. (Substantivat) Om sărac. – Din lat. *disculceus (= disculceatus). Trimis de RACAI, 31.10.2006. Sursa: DEX 98  Desculţ ≠ încălţat Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime  …   Dicționar Român

  • desculţat — DESCULŢÁT, Ă, desculţaţi, te, adj. (reg.) Descălţat, desculţ. – v. desculţa. Trimis de IoanSoleriu, 11.07.2004. Sursa: DEX 98  DESCULŢÁT adj. v. descălţat, desculţ. Trimis de siveco, 24.11.2008. Sursa: Sinonime …   Dicționar Român

  • descălţa — DESCĂLŢÁ, descálţ, vb. I. refl. şi tranz. A( şi) scoate încălţămintea din picioare. – lat. discalciare. Trimis de LauraGellner, 11.07.2004. Sursa: DEX 98  A (se) descălţa ≠ a (se) încălţa Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime  DESCĂLŢÁ… …   Dicționar Român

  • descălţare — DESCĂLŢÁRE, descălţări, s.f. Acţiunea de a (se) descălţa şi rezultatul ei; descălţat1. – v. descălţa. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  DESCĂLŢÁRE s. descălţat, scoatere, tragere. (descălţare pantofilor din picioare.) Trimis de… …   Dicționar Român

  • trage — TRÁGE, trag, vb. III. I. 1. tranz. A face efortul de a mişca, de a deplasa ceva, apucându l pentru a l da la o parte sau pentru a l îndrepta spre un anumit punct. ♢ expr. A trage (pe cineva) de mânecă = a) a i face (cuiva) un semn, a i atrage… …   Dicționar Român

  • încălţat — ÎNCĂLŢÁT1 s.n. Faptul de a (se) încălţa; încălţare. – v. încălţa. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  ÎNCĂLŢÁT2, Ă, încălţaţi, te, adj. (Despre oameni) Care are încălţăminte în picioare; (despre picioare) cu încălţăminte. ♦ fig.… …   Dicționar Român


Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”

We are using cookies for the best presentation of our site. Continuing to use this site, you agree with this.