cârmuire


cârmuire
CÂRMUÍRE, cârmuiri, s.f. 1. Acţiunea de a (se) cârmui. 2. Organ de conducere; guvern, stăpânire. – v. cârmui.
Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

CÂRMUÍRE s. 1. v. conducere. 2. v. domnie. 3. v. administraţie. 4. v. stăpânire.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

cârmuíre s. f., g.-d. art. cârmuírii; pl. cârmuíri
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

CÂRMUÍR//E cârmuirei f. 1) v. A CÂRMUI. 2) Organ de conducere al unei întreprinderi sau al unei instituţii; direcţie; administraţie. [art. cârmuirea; G.-D. cârmuirii; Sil. -mu-i-] /v. a cârmui
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

Dicționar Român. 2013.

Look at other dictionaries:

  • cârmă — CÂRMĂ, cârme, s.f. 1. Piesă mobilă care serveşte la menţinerea sau la schimbarea direcţiei de mers a unei ambarcaţii, a unei nave sau a unui aparat de zbor. 2. fig. Conducere, cârmuire, guvernare. – Din sl. krŭma. Trimis de valeriu, 07.04.2008.… …   Dicționar Român

  • administraţie — ADMINISTRÁŢIE, administraţii, s.f. 1. Totalitatea organelor administrative ale unui stat; secţie a unei instituţii însărcinată cu administrarea acelei instituţii. ♢ Administraţie de stat = a) formă de activitate (executivă şi de dispoziţie) a… …   Dicționar Român

  • conducere — CONDÚCERE, conduceri, s.f. Acţiunea de a (se) conduce; activitatea conducătorului. ♦ (concr.) Persoană sau colectiv care conduce. – v. conduce. Trimis de LauraGellner, 17.03.2009. Sursa: DEX 98  CONDÚCERE s. 1. cârmuire, diriguire, domnie,… …   Dicționar Român

  • ocârmuire — OCÂRMUÍRE, ocârmuiri, s.f. (înv.) Acţiunea de a ocârmui şi rezultatul ei; cârmuire, conducere, guvernare; administrare. ♦ p. ext. Organ de conducere, de administraţie; guvern. – v. ocârmui. Trimis de oprocopiuc, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 … …   Dicționar Român

  • stăpânire — STĂPÂNÍRE, stăpâniri, s.f. Acţiunea de a (se) stăpâni şi rezultatul ei. 1. Proprietate, posesiune. 2. Domnie, suveranitate; conducere, guvernare; dominaţie. ♢ expr. A avea stăpânire asupra cuiva = a avea autoritate, ascendent moral asupra cuiva;… …   Dicționar Român

  • autoritate — AUTORITÁTE, autorităţi, s.f. 1. Drept, putere, împuternicire de a comanda, de a da dispoziţii sau de a impune cuiva ascultare. 2. Organ al puterii de stat competent să ia măsuri şi să emită dispoziţii cu caracter obligatoriu. ♦ Reprezentant al… …   Dicționar Român

  • chiverniseală — CHIVERNISEÁLĂ, chiverniseli, s.f. (pop. şi fam.) Faptul de a (se) chivernisi; p. ext. (concr.) ceea ce a chivernisit cineva. – Chivernisi + suf. eală. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  CHIVERNISEÁLĂ s. v. îmbogăţire …   Dicționar Român

  • chivernisire — CHIVERNISÍRE s.f. (pop. şi fam.) Acţiunea de a (se) chivernisi. – v. chivernisi. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  CHIVERNISÍRE s. v. îmbogăţire. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime  CHIVERNISÍRE s …   Dicționar Român

  • direcţie — DIRÉCŢIE, direcţii, s.f. I. 1. Orientare în spaţiu a unei fiinţe, a unui obiect, a unei acţiuni, a unui fenomen, a unei mişcări; sens în care se desfăşoară ceva. ♢ loc. adv. În toate direcţiile = peste tot, pretutindeni. 2. (mat.) Proprietate… …   Dicționar Român

  • domnie — DOMNÍE, domnii, s.f. 1. Autoritatea politică şi juridică a domnului (3); demnitatea de domn. ♦ Timpul cât un domn (3) se află la conducerea ţării. ♦ Regiune sau populaţie stăpânită de un domn (3). 2. Dominaţie, stăpânire, putere. 3. (înv.;… …   Dicționar Român


Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”

We are using cookies for the best presentation of our site. Continuing to use this site, you agree with this.