cordenci


cordenci
CORDÉNCI, cordenciuri, s.n. (pop.) 1. Piesă componentă a războiului de ţesut, constând dintr-o scândurică lungă cu crestături pe o margine, care opreşte sulurile să dea înapoi; cripalcă, piedică. 2. Limba meliţei. – cf. c o a r d ă.
Trimis de IoanSoleriu, 17.05.2004. Sursa: DEX '98

CORDÉNCI s. (tehn.) căţel, (reg.) cripalcă, piedică, proptar, răzuş, scară, scaun, tocălie. (cordenci la războiul de ţesut.)
Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime

CORDÉNCI s. v. bârsă, cuţit, limbă.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

cordénci s. n., art. cordénciul; pl. cordénciuri
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

CORDÉNCI cordenciuri n. pop. 1) (la războiul de ţesut) Bucată alungită de lemn, cu crestături pe una din margini, care împiedică răsucirea sulurilor în sens opus. 2) (la meliţă) Piesă (zimţată) cu care se rup tulpinele de cânepă. /coardă + suf. cordencienci
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

Dicționar Român. 2013.

Look at other dictionaries:

  • cripalcă — CRIPÁLCĂ, cripălci, s.f. (reg.) Cordenci la războiul de ţesut. – Din bg. krepalka. Trimis de LauraGellner, 31.07.2004. Sursa: DEX 98  CRIPÁLCĂ s. v. căţel, cordenci. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime  cripálcă s. f., g. d …   Dicționar Român

  • bârsă — BẤRSĂ, bârse, s.f. Bucată de fier sau de lemn care leagă între ele brăzdarul, cormana şi plazul plugului. – cf. alb. v ë r z. Trimis de paula, 28.05.2002. Sursa: DEX 98  BÂRSĂ s. (reg.) cordenci, morcoasă. (bârsă plugului.) Trimis de siveco,… …   Dicționar Român

  • coardă — COÁRDĂ1, coarde, s.f. 1. Fir elastic confecţionat din metal, din intestine de animale etc., care întins pe anumite instrumente muzicale, produce, prin vibrare, sunete; strună. ♢ expr. (fam.) A atinge (pe cineva) la coarda sensibilă (sau… …   Dicționar Român

  • cuţit — CUŢÍT, cuţite, s.n. 1. Instrument de tăiat, format dintr o lamă metalică şi dintr un mâner, având numeroase şi variate întrebuinţări în gospodărie, în atelier etc. ♢ expr. A avea pâinea şi cuţitul (în mână) = a avea la îndemână toată puterea,… …   Dicționar Român

  • căţel — CĂŢÉL, căţei, s.m. I. 1. Pui de câine; p. ext. pui de animal sălbatic (asemănător cu câinele). ♢ expr. (fam.) Cu căţel, cu purcel = cu întreaga familie şi cu tot avutul; cu tot ce are. 2. fig. Om linguşitor şi fără scrupule. 3. Compuse: (zool.)… …   Dicționar Român

  • piedică — PIÉDICĂ, piedici, s.f. 1. Factor care împiedică realizarea unui ţel, care stă în calea unei acţiuni: stavilă, obstacol, impediment: dificultate, greutate. ♢ loc. vb. A pune piedică (sau piedici) = a împiedica. ♦ Mijloc de a face pe cineva să cadă …   Dicționar Român

  • proptar — PROPTÁR, proptare, s.n. Frână la războiul de ţesut ţărănesc, făcută dintr o scândură cu crestături, care împiedică rotirea înapoi a sulului cu pânza ţesută. – Proptă + suf. ar. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  PROPTÁR s. v.… …   Dicționar Român

  • răzuş — RĂZÚŞ, răzuşuri, s.n. 1. Unealtă cu care se rade ceea ce a rămas lipsit sau prins de ceva. 2. Daltă folosită în tâmplărie, dulgherie, rotărie etc., cu care se sapă în lemn. 3. Unealtă de plivit, formată dintr un băţ cu vârful de oţel. – Răzui +… …   Dicționar Român

  • scară — SCÁRĂ, scări, s.f. I. 1. Obiect (de lemn, de fier, de frânghie etc.) alcătuit din două părţi laterale lungi şi paralele, unite prin piese paralele aşezate transversal la distanţe egale şi servind pentru a urca şi a coborî la alt nivel. ♢ Scară de …   Dicționar Român

  • scaun — SCÁUN, scaune, s.n. I. 1. Mobilă (de lemn, de metal etc.) cu sau fără spetează, pe care poate să şadă o singură persoană. ♢ Scaun de tortură (sau de supliciu) = dispozitiv în formă de scaun pe care, în vechime, era imobilizat cel supus torturii.… …   Dicționar Român


Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”

We are using cookies for the best presentation of our site. Continuing to use this site, you agree with this.