comună
COMÚNĂ, comune, s.f. 1. Unitate de bază administrativ-economică, alcătuită din unul sau mai multe sate şi condusă de un primar. ♦ (În evul mediu) Aşezare urbană în ţările din apusul Europei, dezvoltată în cadrul vechilor cetăţi aşezate pe marile drumuri comerciale şi posedând o anumită autonomie. 2. (În sintagma) Comuna primitivă = prima treaptă de dezvoltare a societăţii omeneşti, caracterizată prin munca în comun şi prin împărţirea egală a bunurilor materiale. – Din fr. commune.
Trimis de dante, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

comúnă s. f., g.-d. art. comúnei; pl. comúne
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

COMÚN//Ă comunăe f. 1) Colectiv de persoane care s-au unit pentru a munci şi a duce o viaţă în comun. comună de muncă.comună primitivă prima formaţie social-economică omenească. 2): comunăa din Paris guvern revoluţionar, creat de muncitorii parizieni în 1871. 3) Diviziune administrativ-teritorială rurală compusă din unul sau mai multe sate şi condusă de un primar. 4) (în evul mediu în Europa Occidentală) Oraş care a obţinut independenţa faţă de stăpânul unui domeniu feudal. [G.-D. comunei] /<fr. commune
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

COMÚNĂ s.f. 1. Oraş medieval (dezvoltat în apusul Europei din vechile cetăţi situate pe căile de comunicaţie comercială), care se bucura de o anumită autonomie politică. ♦ Diviziune teritorială, administrată de un primar şi de un consiliu municipal. 2. Unitate administrativă compusă din unul sau mai multe sate sau cătune şi condusă de un consiliu popular comunal. 3. Comună primitivă = prima formaţiune social-economică din istoria societăţii, corespunzând unor forţe de producţie slab dezvoltate, bazată pe proprietatea comună asupra mijloacelor de producţie şi pe relaţii de colaborare şi ajutor reciproc. ♢ Comuna din Paris = formă de guvernare a oraşului Paris, instituită în 1871 de masele muncitoare răsculate; Camera Comunelor = una dintre cele două camere ale parlamentului englez. [pl. -ne / < fr. commune, it. comune, cf. lat.med. communa].
Trimis de LauraGellner, 14.01.2005. Sursa: DN

COMÚNĂ s. f. 1. oraş medieval, care se bucura de o anumită autonomie politică. 2. unitate de bază administrativ-teritorială compusă din unul sau mai multe sate. 3. comună primitivă = prima formaţiune social-economică din istoria societăţii, cu nivelul scăzut al forţelor de producţie, proprietatea comună asupra mijloacelor de producţie şi egalitatea în repartiţia produselor. ♢ C-a din Paris = formă de guvernare a oraşului Paris, instituită în 1871 de masele muncitoare răsculate, prima încercare de instaurare a dictaturii proletariatului; Camera C-elor = una dintre cele două camere ale parlamentului englez. (<fr. commune)
Trimis de Anonim, 02.12.2005. Sursa: MDN

Dicționar Român. 2013.

Look at other dictionaries:

  • comuna — sustantivo femenino 1. Conjunto de personas que viven en comunidad económica, a veces sexual, al margen de la sociedad: Son muy conocidas las comunas hippies. 2. Unidad de organización económica y administrativa en la propiedad colectiva. 3.… …   Diccionario Salamanca de la Lengua Española

  • comuna — Pequeña comunidad de personas que comparten ciertos objetivos sociales y económicos. Los miembros pueden compartir también la propiedad y el control del liderazgo político local. Diccionario Mosby Medicina, Enfermería y Ciencias de la Salud,… …   Diccionario médico

  • comuna — s. f. 1. Município (considerado como aglomeração de famílias independentes no Estado). 2. Antigo agrupamento de muçulmanos ou judeus obrigados a morar em bairros especiais. 3. Subdivisão territorial em França. 4.  [Antigo] Corporação de burgueses …   Dicionário da Língua Portuguesa

  • Comuna — Este artículo trata sobre la subdivisón administrativa. Para otros usos de este término, véase Comuna (desambiguación). Por comuna se entiende una subdivisión administrativa menor que corresponde a una zona urbana, rural, o mixta. Es equivalente… …   Wikipedia Español

  • comuna — {{#}}{{LM C09642}}{{〓}} {{SynC09873}} {{[}}comuna{{]}} ‹co·mu·na› {{《}}▍ s.f.{{》}} {{<}}1{{>}} Forma de organización social y económica basada en la propiedad colectiva: • En una comuna no existe la propiedad privada.{{○}} {{<}}2{{>}} Conjunto de …   Diccionario de uso del español actual con sinónimos y antónimos

  • Comuña — Lathyrisme Le lathyrisme est une maladie provoquée par la consommation de pois du genre Lathyrus (auquel appartient le pois de senteur), notamment l espèce Lathyrus sativus (gesse commune ou pois carré, Grass pea en anglais, Khesari Dhal ou… …   Wikipédia en Français

  • Comuna — ► sustantivo femenino 1 SOCIOLOGÍA Conjunto de personas que conforman una unidad básica de convivencia, alternativa a la organización familiar. 2 América ADMINISTRACIÓN Municipio, ayuntamiento. 3 Retrete, lugar acondicionado para realizar las… …   Enciclopedia Universal

  • comuna — (f) (Intermedio) grupo de personas que viven juntas fuera de la sociedad organizada Ejemplos: Los miembros de esta comuna se dedican a artesanía. Los hippies vivían en comunas …   Español Extremo Basic and Intermediate

  • comuna — s. reunión de gente que convive y comparte todo. ❙ «...o le espere su tronco en una comuna de Salamanca...» Ernesto Parra, Soy un extraño para ti …   Diccionario del Argot "El Sohez"

  • comuna — pop. apoc. irreg. de Comunista …   Diccionario Lunfardo

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”