canalicul


canalicul
CANALÍCUL, canalicule, s.n. Nume dat canalelor mici din ţesuturile organismelor. – Din fr. canalicule.
Trimis de valeriu, 11.02.2003. Sursa: DEX '98

canalícul s. n., pl. canalícule
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

CANALÍCUL canalicule n. biol. Canal mic aflat într-un ţesut organic. /<fr. canalicule
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

CANALÍCUL s.n. Canal mic aflat într-un ţesut organic. [< fr. canalicule].
Trimis de LauraGellner, 14.03.2006. Sursa: DN

CANALÍCUL s. n. canal (3) mic. (< fr. canalicule, lat. canaliculus)
Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

Dicționar Român. 2013.

Look at other dictionaries:

  • canalícul — s. n., pl. canalícule …   Romanian orthography

  • canalicular — CANALICULÁR, Ă, canaliculari, e, adj. Referitor la canalicul, de forma unui canalicul, cu canalicule. – Din fr. canalicule. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  canaliculár adj. m., pl. canaliculári; f. sg. canaliculáră …   Dicționar Român

  • canaliculat — CANALICULÁT, Ă adj. Străbătut de un canalicul. [cf. fr. canaliculé]. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DN …   Dicționar Român


Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”

We are using cookies for the best presentation of our site. Continuing to use this site, you agree with this.