îmbufna


îmbufna
ÎMBUFNÁ, îmbufnez, vb. I. refl. şi tranz. (fam.) A (se) supăra (tăcând sau încruntându-se); a (se) bosumfla. – În + bufnă.
Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

ÎMBUFNÁ vb. v. bosumfla.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

ÎMBUFNÁ vb. v. supăra.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

îmbufná vb., ind. prez. 1 sg. îmbufnéz, 3 sg. şi pl. îmbufneáză
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

A SE ÎMBUFN//Á mă îmbufnaéz intranz. fam. A deveni ursuz ca urmare a acţiunilor sau vorbelor cuiva; a se bosumfla; a se oţeti; a se şifona. /în + bufnă
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

Dicționar Român. 2013.

Look at other dictionaries:

  • bosumfla — BOSUMFLÁ, bosúmflu, vb. I. refl. (fam.) A şi manifesta supărarea încruntându se şi strângând buzele; a se îmbufna. – et. nec. Trimis de valeriu, 21.03.2003. Sursa: DEX 98  A se bosumfla ≠ a se înveseli, a se învioşa Trimis de siveco, 03.08.2004 …   Dicționar Român

  • bot — BOT, boturi, s.n. 1. Partea anterioară a capului unor mamifere, cuprinzând gura (şi nasul). ♢ expr. A bea la botul calului = a bea încă un pahar, în picioare, la plecare; a bea ceva la repezeală. A fi (sau a pune pe cineva) cu botul pe labe = a… …   Dicționar Român

  • îmbufnare — ÎMBUFNÁRE s.f. (fam.) Acţiunea de a (se) îmbufna şi rezultatul ei; bosumflare. – v. îmbufna. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  ÎMBUFNÁRE s. v. bosumflare. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime  ÎMBUFNÁRE s. v. supărare …   Dicționar Român

  • buf — BUF1 interj. Cuvânt care imită zgomotul înfundat produs de căderea unui obiect tare, de o lovitură sau de o explozie. – Onomatopee. Trimis de valeriu, 21.03.2003. Sursa: DEX 98  BUF2 s.n. Numele unei figuri la jocul de arşice. – et. nec. Trimis… …   Dicționar Român

  • bârzoia — BÂRZOIÁ, bârzoiez, vb. I. refl. (reg.) 1. A se îngâmfa, a se umfla în pene. 2. A se bosumfla. [pr.: zo ia] – Din bârzoi. Trimis de paula, 28.05.2002. Sursa: DEX 98  BÂRZOIÁ vb. v. bosumfla, făli, fuduli, grozăvi, infatua, îmbufna, împăuna,… …   Dicționar Român

  • drâmboi — DRÂMBÓI1, drâmboaie, s.n. Drâmbă (mai mare). – Drâmbă + suf. oi. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  DRÂMBOÍ2, drâmboiesc, vb. IV. refl. (reg.) A şi manifesta supărarea, mânia; a boci în gură mare. – Din drâmbă. Trimis de… …   Dicționar Român

  • drâmbă — DRÂMBĂ, drâmbe, s.f. Mic instrument muzical alcătuit dintr un arc de fier prevăzut cu o lamă mobilă elastică de oţel şi care, fiind proptit de dinţi şi făcând să vibreze lama cu degetul, produce un sunet monoton, modulat prin mişcarea buzelor;… …   Dicționar Român

  • dăbălăza — DĂBĂLĂZÁ, dăbălăzez, vb. I. (reg.) 1. tranz. (Despre animale) A şi lăsa să atârne în jos capul, gura sau urechile; a pleoşti. 2. refl. (Despre oameni) A slăbi, a se moleşi. – Probabil din dăbălăzat. Trimis de ionel bufu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 …   Dicționar Român

  • oţeti — OŢETÍ, oţetesc, vb. IV. refl. 1. (Despre vinuri) A se transforma în oţet; a se înăcri. 2. fig. (Rar) A deveni aspru, mânios, sever; a se supăra, a se mânia. [var.: (pop.) oţeţí vb. IV] – Din oţet. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98… …   Dicționar Român

  • răzbuza — RĂZBUZÁ vb. v. bosumfla, îmbufna, răs frânge. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime …   Dicționar Român


Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”

We are using cookies for the best presentation of our site. Continuing to use this site, you agree with this.