zăcătură


zăcătură
ZĂCĂTÚRĂ, zăcături, s.f. (reg.) Loc de odihnă pentru vite; zăcătoare (4), stanişte. 2. Rachiu sau vin depozitat într-o zăcătoare (II 1). – Zăcea + suf. -ătură.
Trimis de spall, 16.03.2002. Sursa: DEX '98

ZĂCĂTÚRĂ s. v. stanişte.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

zăcătúră s. f., g.-d. art. zăcătúrii; pl. zăcătúri
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

Dicționar Român. 2013.

Look at other dictionaries:

  • stanişte — STÁNIŞTE, stanişti, s.f. 1. (reg.) Loc răcoros, umbros unde se odihnesc vitele vara, în timpul căldurilor de la amiază; zăcătoare. ♦ (Ir (ironic).) Loc de întâlnire, de popas. 2. (mil.; înv.) Tabără, cantonament. – Din sl. stanište. Trimis de… …   Dicționar Român

  • zăcător — ZĂCĂTÓR, OÁRE, zăcători, oare, adj., s.f. I. adj. (înv.) Care zace, care stă culcat, întins (la pământ). II. s.f. 1. Vas mare în care se păstrează vinul sau rachiul şi care se umple mereu din alte butoaie; cadă. ♦ Vas mare cu gura largă îngropat… …   Dicționar Român


Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”

We are using cookies for the best presentation of our site. Continuing to use this site, you agree with this.