zăcătoare


zăcătoare
ZĂCĂTOÁRE, zăcătóri [şi zăcătoáre] s.f. 1. Vas mare cu doage, în care se păstrează vinul sau rachiul şi care se umple mereu din alte butoaie; cadă ♦ Vas mare cu gura largă, îngropat în pământ, în care se adună şi se strivesc strugurii, pentru a fi lăsaţi să fiarbă. 2. Vas mare de lemn, căptuşit cu tinichea, în care se pun la dospit pieile pentru tăbăcit. ♦ Vas în care se depozitează provizoriu peştele la cherhana. 3. Denumită şi piatră zăcătoare = (într-o moară de apă) piatră (fixă) aflată în partea inferioară a morii, deasupra căreia se roteşte piatra alergătoare (mobilă). 4. Loc unde stau vitele la odihnă ziua; (în special) Loc la stână unde se odihnesc oile după muls; stanişte. (din zăcea) [şi DLRLC]
Trimis de tavi, 13.09.2007. Sursa: DER

ZĂCĂTOÁRE s. cadă, (înv. şi pop.) tocitoare. (zăcătoare pentru struguri.)
Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime

ZĂCĂTOÁRE s. v. stanişte.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

zăcătoáre s. f., g.-d. art. zăcătórii; pl. zăcătóri
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

ZĂCĂT//OÁRE zăcătoareóri f. 1) Recipient în care se păstrează vinul sau rachiul şi care se umple mereu din alte butoaie. 2) Vas mare de lemn căptuşit cu tablă subţire folosit la tăbăcirea pieilor. 3) Loc umbrit şi răcoros unde se odihnesc vitele vara (la amiază); stanişte /a zăcea + suf. zăcătoaretoare
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

Dicționar Român. 2013.

Look at other dictionaries:

  • zãcãtoáre — s. f., g. d. art. zãcãtórii; pl. zãcãtóri …   Romanian orthography

  • cadă — CÁDĂ, căzi, s.f. 1. Vas mare pentru îmbăiat; baie1, vană (1). 2. Recipient mare, deschis, din lemn, din metal, din beton etc.; în care se introduc lichidele folosite în diverse operaţii tehnologice. 3. Vas mare din doage, întrebuinţat la… …   Dicționar Român

  • stanişte — STÁNIŞTE, stanişti, s.f. 1. (reg.) Loc răcoros, umbros unde se odihnesc vitele vara, în timpul căldurilor de la amiază; zăcătoare. ♦ (Ir (ironic).) Loc de întâlnire, de popas. 2. (mil.; înv.) Tabără, cantonament. – Din sl. stanište. Trimis de… …   Dicționar Român

  • zăcătură — ZĂCĂTÚRĂ, zăcături, s.f. (reg.) Loc de odihnă pentru vite; zăcătoare (4), stanişte. 2. Rachiu sau vin depozitat într o zăcătoare (II 1). – Zăcea + suf. ătură. Trimis de spall, 16.03.2002. Sursa: DEX 98  ZĂCĂTÚRĂ s. v. stanişte. Trimis de siveco …   Dicționar Român

  • budană — BUDÁNĂ, budane, s.f. (reg.) Butoi cu capacitate mare; zăcătoare (II 1). – Budăi + suf. ană. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  budánă s. f., pl. budáne Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic …   Dicționar Român

  • crivac — CRIVÁC, crivacuri, s.n. 1. Instalaţie rudimentară folosită în trecut pentru ridicat bolovanii de sare la suprafaţă. 2. Troliu rudimentar de lemn, acţionat manual, folosit la spălarea puţurilor de mină de mică adâncime. 3. Piesă din scheletul unei …   Dicționar Român

  • cărător — CĂRĂTÓR, cărători, s.m. Persoană care cară ceva; spec. hamal. – Căra + suf. ător. Trimis de valeriu, 03.03.2003. Sursa: DEX 98  CĂRĂTÓR s. v. hamal. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime  cărătór (bărbat) s. m …   Dicționar Român

  • pod — POD, poduri, s.n. I. 1. Construcţie de lemn, de piatră, de beton, de metal etc. care leagă între ele malurile unei ape sau marginile unei depresiuni de pământ, susţinând o cale de comunicaţie terestră (şosea sau cale ferată) şi asigurând… …   Dicționar Român

  • pront — s.n. (reg.) stanişte a vitelor; loc de odihnă pentru vite; zăcătoare. Trimis de blaurb, 05.03.2007. Sursa: DAR …   Dicționar Român

  • păplaz — păpláz, păplázuri, s.n. (reg.) fiecare dintre lemnele care ţin pe loc piatra zăcătoare la moară. Trimis de blaurb, 31.08.2006. Sursa: DAR …   Dicționar Român


Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”

We are using cookies for the best presentation of our site. Continuing to use this site, you agree with this.