văierare


văierare
VĂIERÁRE, văierări, s.f. (reg.) Faptul de a se văiera; vaiet. [pr.: vă-ie-] – v. văiera.
Trimis de bogdanrsb, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

VĂIERÁRE s. v. boceală, bocire, bocit, căi-nare, jelire, jelit, jeluire, lamentare, lamentaţie, plângere, plâns, tânguială, tânguire, tânguit, văitare, văitat, văi-tătură.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

văieráre s. f., g.-d. art. văierării; pl. văierări
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

Dicționar Român. 2013.

Look at other dictionaries:

  • văierat — VĂIERÁT s. v. boceală, bocire, bocit, căina re, jelire, jelit, jeluire, lamentare, lamentaţie, plângere, plâns, tânguială, tânguire, tânguit, văitare, văitat, văitătură. Trimis de siveco, 23.10.2008. Sursa: Sinonime  VĂIERÁT2, Ă, văieraţi, te,… …   Dicționar Român

  • văitat — VĂITÁT s. boceală, bocire, bocit, căinare, jelire, jelit, jeluire, lamentare, lamentaţie, plângere, plâns, tânguială, tânguire, tânguit, văitare, văită tură, (pop., fam. şi peior.) văicăreală, (pop.) jeluială, (înv. şi reg.) olălăire, (reg.)… …   Dicționar Român


Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”

We are using cookies for the best presentation of our site. Continuing to use this site, you agree with this.