viclean


viclean
VICLEÁN, -Ă, vicleni, -e, adj. (Adesea substantivat) 1. Care se poartă, vorbeşte fără sinceritate, ascunzându-şi adevăratele intenţii (reprobabile); făţarnic, ipocrit, perfid; (cu sens atenuat) şiret, şmecher, isteţ. 2. (pop.) Rău, crud, neîndurător, hain. 3. (înv.) Care îşi calcă credinţa sau cuvântul; necredincios; trădător. ♦ (Rar) Care nu crede în învăţăturile religiei creştine; păgân. ♦ (Substantivat, m.) Duh necurat, drac. [var.: (înv.) hicleán, -ă adj.] – Din magh. hitlen.
Trimis de gall, 10.04.2009. Sursa: DEX '98

VICLEÁN adj. v. adulter, infidel, nefidel.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

VICLEÁN adj., s. 1. adj. v. ipocrit. 2. s. v. ipocrit. 3. adj. v. perfid. 4. adj. v. şmecher. 5. adj. abil, şiret, şmecher, (pop.) mehenghi. (Om viclean în acţiuni.)
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

VICLEÁN adj., s. v. necredincios, păgân.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

VICLEÁNUL s. art. v. aghiuţă, demon, diavol, drac, încornoratul, naiba, necuratul, satană, tartor.
Trimis de siveco, 15.01.2008. Sursa: Sinonime

vicleán adj. m. (sil. -clean), pl. vicléni; f. sg. vicleánă, pl. vicléne
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

VICLEÁN vicleaneánă (vicleanéni, vicleanéne) (despre persoane) 1) Care, sub masca aparent binevoitoare, ascunde gânduri duşmănoase; perfid; insidios. 2) Care se orientează cu pricepere în orice situaţii, trăgând foloase; şiret; şmecher; hâtru. 3) înv. Care a renunţat la credinţa sa; renegat. [Sil. vi-clean] /<ung. hitlen
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

Dicționar Român. 2013.

Look at other dictionaries:

  • vicleán — adj. m. (sil. clean), pl. vicléni; f. sg. vicleánã, pl. vicléne …   Romanian orthography

  • viclenie — VICLENÍE, viclenii, s.f. Însuşirea de a fi viclean; faptă, purtare de om viclean; perfidie, ipocrizie, falsitate, vicleşug. ♦ (Cu sens atenuat) Şiretenie, şmecherie, şiretlic; stratagemă. – Viclean + suf. ie. Trimis de oprocopiuc, 13.09.2007.… …   Dicționar Român

  • insidios — INSIDIÓS, OÁSĂ, insidioşi, oase, adj. Care caută să înşele; viclean, perfid, şiret. ♦ (med.; despre o boală) Care apare pe nesimţite, fără manifestări vizibile. ♦ (Despre gaze de luptă) Care îşi manifestă acţiunea asupra organismului mai târziu.… …   Dicționar Român

  • şiret — ŞIRÉT1, şireturi, s.n. 1. Bentiţă îngustă de bumbac, ţesută tubular sau în fâşie, care, petrecută prin butoniere speciale, serveşte pentru a lega sau a strânge încălţămintea sau diferite obiecte de îmbrăcăminte. ♦ Fâşie îngustă şi groasă de… …   Dicționar Român

  • iezuit — IEZUÍT, Ă, iezuiţi, te, s.m. (şi adj.) Membru al unui ordin de călugări catolici, întemeiat în 1534 de călugărul spaniol Ignaţiu de Loyola pentru combaterea Reformei şi întărirea puterii papale. ♦ Epitet dat unui om ipocrit, intrigant, viclean,… …   Dicționar Român

  • vicleni — VICLENÍ, viclenesc, vb. IV. 1. intranz. şi refl. (înv. şi pop.) A se purta ca un viclean; a unelti (pe ascuns) contra cuiva. 2. tranz. (înv.) A trăda, a înşela. ♦ A ispiti, a iscodi. – Din viclean. Trimis de oprocopiuc, 13.09.2007. Sursa: DEX 98… …   Dicționar Român

  • şmecher — ŞMÉCHER, Ă, şmecheri, e, adj. (Adesea substantivat) Care ştie să iasă din încurcături, pe care nu l poţi păcăli; abil; isteţ, dezgheţat; şiret, şarlatan. – Din germ. Schmecker persoană cu gust rafinat . Trimis de LauraGellner, 29.03.2007. Sursa:… …   Dicționar Român

  • hâtru — HÂTRU, Ă, hâtri, e, adj., s.m. şi f. (reg.) 1. (Om) glumeţ, mucalit, poznaş. 2. (Om) isteţ, deştept. ♦ (Om) şiret, viclean. – Din ucr. chytryj. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  Hâtru ≠ prost Trimis de siveco, 12.09.2007. Sursa:… …   Dicționar Român

  • mehenghi — MEHÉNGHI, GHE, (I) mehenghiuri, s.n., (II) mehenghi, ghe, adj. I, s.n. Piatră cu care se încercau metalele preţioase. II. adj. (Pop: adesea substantivat) Priceput, isteţ, abil; p. ext. şmecher, şiret: glumeţ, poznaş. – Din tc. mehenk. Trimis de… …   Dicționar Român

  • perfid — PERFÍD, Ă, perfizi, de, adj. (Despre oameni) Care, sub o înfăţişare binevoitoare sau indiferentă, ascunde răutate, viclenie, necinste; care vatămă pe cel care îi acordă încredere. ♦ (Despre manifestările oamenilor, fenomene, lucruri) Care este… …   Dicționar Român


Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”

We are using cookies for the best presentation of our site. Continuing to use this site, you agree with this.