tăbluit


tăbluit
TĂBLUÍT, -Ă, tăbluiţi, -te, adj. Acoperit cu tablă1. – v. tăblui.
Trimis de pan111, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

tăbluít adj. m. (sil. -blu-), pl. tăbluíţi; f. sg. tăbluítă; pl. tăbluíte
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

Dicționar Român. 2013.


Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”

We are using cookies for the best presentation of our site. Continuing to use this site, you agree with this.