trăncănit


trăncănit
TRĂNCĂNÍT s.n. Faptul de a trăncăni.v. trăncăni.
Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

TRĂNCĂNÍT s. v. flecăreală.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

trăncănít s. n.
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

Dicționar Român. 2013.

Look at other dictionaries:

  • clănţăneală — CLĂNŢĂNEÁLĂ, clănţăneli, s.f. Clănţănit. Clănţăni + suf. eală. Trimis de ibogdank, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  CLĂNŢĂNEÁLĂ s. clănţănire, clănţănit, clănţăni tură, dârdâială, dârdâit. (clănţăneală dinţilor.) Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa:… …   Dicționar Român

  • flecăreală — FLECĂREÁLĂ, flecăreli, s.f. Vorbărie fără rost, vorbă de clacă; flecărie, pălăvrăgeală. – Flecări + suf. eală. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  FLECĂREÁLĂ s. flecărie, flecărire, flecărit, limbuţie, pălăvrăgeală, pălăvrăgire,… …   Dicționar Român

  • locvacitate — LOCVACITÁTE s.f. (livr.) Însuşirea, pornirea, obişnuinţa de a fi locvace; limbuţie. – Din fr. loquacité, lat. loquacitas, atis. Trimis de LauraGellner, 25.05.2004. Sursa: DEX 98  LOCVACITÁTE s. v. flecăreală, flecărie, flecă rire, flecărit,… …   Dicționar Român

  • logoree — LOGORÉE s.f. Stare de excitaţie psihică, care se caracterizează prin tendinţa excesivă, nestăpânită de a vorbi continuu şi incoerent. ♦ (fam.) Faptul de a vorbi mult şi inutil; limbuţie, locvacitate. – Din fr. logorrhée. Trimis de LauraGellner,… …   Dicționar Român

  • procovanţă — PROCOVÁNŢĂ s. v. flecăreală, flecărie, flecărire, flecărit, limbuţie, pălăvră geală, pălăvrăgire, pălăvrăgit, sporovă ială, sporovăire, sporovăit, tăifăsuială, tăifăsuire, tăifăsuit, trăncăneală, trăncănit, vorbăraie, vorbărie. Trimis de siveco,… …   Dicționar Român

  • pălăvrit — PĂLĂVRÍT s. v. flecăreală, flecărie, flecă rire, flecărit, limbuţie, pălăvrăgeală, pălăvrăgire, pălăvrăgit, sporovăială, sporovăire, sporovăit, tăifăsuială, tăifăsuire, tăifăsuit, trăncăneală, trăncănit, vorbăraie, vorbărie. Trimis de siveco,… …   Dicționar Român

  • pălăvrăgitură — PĂLĂVRĂGITÚRĂ s. v. flecăreală, flecărie, flecărire, flecărit, limbuţie, pălă vrăgeală, pălăvrăgire, pălăvrăgit, sporovăială, sporovăire, sporovăit, tăifăsuială, tăifăsuire, tăifăsuit, trăn căneală, trăncănit, vorbăraie, vor bărie. Trimis de… …   Dicționar Român

  • pălăvăcăială — PĂLĂVĂCĂIÁLĂ s. v. flecăreală, flecărie, flecărire, flecărit, limbuţie, pălăvră geală, pălăvrăgire, pălăvrăgit, sporovă ială, sporovăire, sporovăit, tăifăsuială, tăifăsuire, tăifăsuit, trăncăneală, trăncănit, vorbăraie, vorbărie. Trimis de siveco …   Dicționar Român

  • stroncănire — STRONCĂNÍRE s. v. flecăreală, flecărie, fle cărire, flecărit, limbuţie, pălăvrăgea lă, pălăvrăgire, pălăvrăgit, sporovăială, sporovăire, sporovăit, tăifăsuială, tăifăsuire, tăifăsuit, trăncăneală, trăncănit, vorbăraie, vorbărie. Trimis de siveco …   Dicționar Român

  • trancana — TRANCANÁ s. v. flecăreală, flecărie, flecărire, flecărit, limbuţie, pălăvrăgeală, pălăvrăgire, pălăvrăgit, sporovăială, sporovăire, sporovăit, tăifăsuială, tăifăsuire, tăifăsuit, trăncăneală, trăncănit, vorbăraie, vorbărie. Trimis de siveco,… …   Dicționar Român


Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”

We are using cookies for the best presentation of our site. Continuing to use this site, you agree with this.