temporizator


temporizator
TEMPORIZATÓR, -OÁRE, temporizatori, -oare, adj. Care tărăgănează. – Din fr. temporisateur.
Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

temporizatór adj. m., pl. temporizatóri; f. sg. şi pl. temporizatoáre
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

TEMPORIZAT//ÓR temporizatoroáre (temporizatoróri, temporizatoroáre) Care temporizează; care tărăgănează. /<fr. temporisateur
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

TEMPORIZATÓR, -OÁRE adj. Care temporizează. [cf. fr. temporisateur].
Trimis de LauraGellner, 03.06.2007. Sursa: DN

TEMPORIZATÓR, -OÁRE I. adj., s. m. f. (cel) care temporizează. II. s. n. aparat care introduce intenţionat un interval de timp între începutul şi sfârşitul funcţionării unui dispozitiv electric sau electronic. (< fr. temporisateur)
Trimis de raduborza, 28.12.2007. Sursa: MDN

Dicționar Român. 2013.


Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”

We are using cookies for the best presentation of our site. Continuing to use this site, you agree with this.