sărac


sărac
SĂRÁC, -Ă, săraci, -ce, adj. 1. (Adesea substantivat) Care nu are avere, care este lipsit de bunurile materiale necesare vieţii; sărman, nevoiaş. ♢ expr. Sărac şi curat, se spune despre cei care preferă să rămână săraci (1) decât să se îmbogăţească prin mijloace incorecte. ♦ (Substantivat) Cerşetor. ♦ (Despre lucruri) Care reflectă sărăcia; sărăcăcios. 2. (Despre ţări, oraşe) Lipsit de bunuri materiale (mai ales naturale), populat cu oameni puţin avuţi. ♦ (Despre sol, terenuri) Care este puţin productiv; neroditor. 3. (Mai ales cu determinări introduse p. prep. "de") Lipsit de..., fără... ♢ loc. adj. Sărac cu duhul = lipsit de inteligenţă, de spirit; prost. ♦ (Urmat de determinări introduse prin prep. "în") Care posedă ceva în cantitate nesatisfăcătoare. ♦ Care este în cantitate mică, puţin, insuficient. ♦ (Despre limbă) Care are vocabular redus, care posedă insuficiente mijloace de exprimare. ♦ fig. Lipsit de conţinut; inexpresiv. Stil sărac. 4. (Despre surse de lumină) Lipsit de intensitate; slab. 5. (Despre plante, vegetaţie) Lipsit de vigoare, pipernicit, firav. 6. Lipsit de fast, modest, simplu; banal, mediocru. 7. (Exprimă compătimire faţă de cineva sau ceva) Biet, sărman, nenorocit, sărăcan. [var.: (pop.) sireác, -ă adj.] – Din bg., scr. sirak.
Trimis de RACAI, 27.03.2008. Sursa: DEX '98

Sărac ≠ avut, bogat, mănos, opulent
Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime

SĂRÁC adj., s. 1. adj., s. calic, necăjit, nevoiaş, oropsit, sărman, (livr.) mizer, (rar) mofluz, (înv. şi pop.) neajuns, neavut, pirpiriu, (pop. şi fam.) nepricopsit, (pop.) sărăcan, (înv. şi reg.) mişel, slăbănog, (reg.) misăricios, oarfăn, obielos, pământit, (Ban.) bedaş, (înv.) measer, neputernic, neputincios, siromah, (fam., fig. şi depr.) păduchios. (E un biet om sărac care trebuie ajutat.) 2. adj. v. biet. 3. adj. v. sărăcăcios. 4. adj. modest, sărăcăcios, simplu. ( O nuntă sărac.) 5. adj. v. sterp. 6. adj. v. insuficient. 7. adj. redus. (Are un vocabular sărac.) 8. adj. v. slab. 9. adj. v. comun.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

SĂRÁC adj., s. v. orfan, văduv.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

SĂRÁC s. v. cerşetor, milog.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

sărác adj. m., pl. săráci; f. sg. sărácă, pl. săráce
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

SĂRÁ//C săraccă (săracci, săracce) 1) şi substantival (despre persoane) Care nu dispune de mijloace de existenţă; sărman; nevoiaş; mizer. ♢ La cel sărac nici boii nu trag se spune despre cineva căruia nu-i merge, care suferă eşecuri în orice întreprindere. 2) şi fig. Care nu are în măsură suficientă ceea ce trebuie; gol. Ţinut sărac. 3) şi substantival Care trezeşte milă; vrednic de milă; biet; nenorocit; sărman. săraccii sinistraţi!săraccul de mine (de tine) bietul de mine (de tine). /<sl. siraku
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

sărác (sărácă), adj.1. Nevoiaş, sărman. – 2. Amărît, nenorocit. – 3. Redus, meschin. – 4. Orfan. – var. sireac. sl. sirakŭ (Miklosich, Slaw. Elem., 44; Cihac, II, 326; Phlippide, II, 732; C. C. Giurescu, R. istorică, XIII, 23-43), cf. bg., sb. sirak "orfan". – Der. sărăcan, s.m. (sărac); aracan (var. ăra, ira), interj. (vai), formă abreviată de la sărac (de mine), cf. Graur, BL, IV, 110-2; sărăcăcios, adj. (sărac, umil); sărăcesc, adj. (sărăcăcios); sărăceşte, adv. (ca săracii); sărăci, vb. (a deveni sărac, a se ruina; a lăsa pe cineva fără resurse, a priva; a compătimi); sărăcie, s.f. (mizerie; lipsă, amărăciune; cu prep. de, în funcţie adj., nenorocit, prăpădit); sărăcilă, s.m. (poreclă pentru un sărac; calic); sărăcime, s.f. (mulţime de săraci). Din rom. provine rut. saraka (Miklosich, Fremdw., 124).
Trimis de blaurb, 14.11.2008. Sursa: DER

Dicționar Român. 2013.

Look at other dictionaries:

  • Sarac'h — Album par Denez Prigent Sortie 7 octobre 2003 Durée 61 : 00 Genre(s) Gwerz Kan ha diskan Musique électronique …   Wikipédia en Français

  • sarač — sàrāč m <G saráča> DEFINICIJA reg. obrtnik koji izrađuje razne kožne predmete; sedlar, remenar ONOMASTIKA pr. (prema zanimanju): Sàrāč (120, Sinj, Požega, Moslavina), Saráčević (Zagreb, I Slavonija, Istra), Saràčīć (Šibenik), Saràdžīć… …   Hrvatski jezični portal

  • sàrāč — m 〈G saráča〉 reg. obrtnik koji izrađuje razne kožne predmete; sedlar, remenar ✧ {{001f}}tur. ← arap …   Veliki rječnik hrvatskoga jezika

  • šárac — m 〈G rca, N mn rci, G šȃrācā〉 1. {{001f}}šaren konj izrazito velikih paleža u kombinaciji s osnovnom bijelom bojom 2. {{001f}}vojn. pov. model njemačkog brzometnog lakog oružja iz 2. svjetskog rata (MG 42) …   Veliki rječnik hrvatskoga jezika

  • šarac — šárac m <G rca, N mn rci, G šȃrācā> DEFINICIJA 1. šaren konj izrazito velikih paleža u kombinaciji s osnovnom bijelom bojom 2. vojn. pov. model njemačkog brzometnog lakog oružja iz 2. svjetskog rata (MG 42) ETIMOLOGIJA vidi šara …   Hrvatski jezični portal

  • Sarac — Dragan Sarac (* 27. September 1975 in Ruma) ist ein serbischer Fußballer. Karriere Des linken Mittelfeldspielers erster Verein war der FK Obilić, dem er bis 2000 treu blieb. Sarac erster ausländischer Verein war der FK Austria Wien in der… …   Deutsch Wikipedia

  • Šarac — Marko Kraljević ( Königssohn Marko ), seltener auch Marko Mrnjavčević (* um 1335; † 1394 (1395?) in Rovine) war ein serbischer König (1371 1395) und Held der südslawischen Volkspoesie. Inhaltsverzeichnis 1 Historische Person 2 Epenheld 3… …   Deutsch Wikipedia

  • Sarac M-53 — Maschinengewehr 42 MG42 sur son bipied déplié …   Wikipédia en Français

  • sãrác — adj. m., pl. sãráci; f. sg. sãrácã, pl. sãráce …   Romanian orthography

  • saraç — is., cı, Ar. serrāc 1) Koşum ve eyer takımları yapan veya satan kimse 2) Koşum ve eyer takımlarını işleyen ve süsleyen kimse 3) Deri, muşamba vb.nden bavul, çanta yapan kimse Birleşik Sözler saraçhane …   Çağatay Osmanlı Sözlük


Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”

We are using cookies for the best presentation of our site. Continuing to use this site, you agree with this.