smiorcăi


smiorcăi
SMIORCĂÍ, smiorcăi, smiórcăi, vb. IV. (pop. şi fam.) 1. intranz. A trage (în mod repetat) aerul pe nas (din cauza plânsului, a unui tic nervos etc.), producând un zgomot caracteristic. 2. intranz. şi refl. A plânge (alintat şi prefăcut) sau a se preface că plânge; a scânci. – cf. s m â r c â i.
Trimis de RACAI, 07.12.2003. Sursa: DEX '98

SMIORCĂÍ vb. 1. a (se) miorcăi, a plânge, (glumeţ) a (se) miorlăi, a orăcăi. (Copilul s-a smiorcăi toată ziua.) 2. a se lamenta, a (se) scânci, a se sclifosi. (Nu te mai smiorcăi atâta!) 3. (reg.) a sfârcâi, a smârcâi. (smiorcăi pe nas.)
Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime

SMIORCĂÍ vb. v. scânci.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

smiorcăí vb., ind. şi conj. prez. 1 şi 2 sg. smiórcăi, 3 sg. şi pl. smiórcăie, imperf. 3 sg. smiorcaiá
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

A SMIORCĂÍ smiórcăi intranz. A trage întruna aerul pe nas (mai ales în timpul plânsului), producând un sunet caracteristic. /smiorc + suf. smiorcăiăi
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

A SE SMIORCĂÍ mă smiórcăi intranz. A plânge prefăcut, trăgând repetat şi zgomotos aerul pe nas; a se sclifosi. /smiorc + suf. smiorcăiăi
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

Dicționar Român. 2013.


Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”

We are using cookies for the best presentation of our site. Continuing to use this site, you agree with this.