sminti


sminti
SMINTÍ, smintesc, vb. IV. 1. refl. şi tranz. A-şi pierde sau a face să-şi piardă dreapta judecată; a înnebuni. ♢ expr. (tranz.) A sminti (pe cineva) în bătaie = a bate foarte tare (pe cineva). 2. tranz. (pop.) A induce în eroare; a păcăli, a înşela. ♦ A împiedica pe cineva să facă ceva. 3. intranz. (reg.) A greşi. 4. tranz. (pop.) A mişca din loc, a clinti, a deplasa. ♦ A strica; a vătăma. ♦ fig. A răstălmăci spusele, cuvintele cuiva. – Din sl. sŭmensti, sŭmenton.
Trimis de IoanSoleriu, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

SMINTÍ vb. v. înnebuni.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

SMINTÍ vb. v. acri, ademeni, altera, amăgi, clătina, clinti, contraface, corupe, decădea, deforma, denatura, deplasa, deprava, deranja, descompune, desfrâna, destrăbăla, dezarticula, disloca, escamota, falsifica, fermenta, greşi, incomoda, împuţi, înăcri, încânta, încurca, înşela, jena, luxa, măslui, minţi, mistifica, mişca, momi, muta, păcăli, păcătui, perverti, prosti, purta, răstălmăci, rătăci, scrânti, stingheri, stânjeni, strica, suci, supăra, trişa, tulbura, urni, vicia.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

smintí vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. smintésc, imperf. 3 sg. sminteá; conj. prez. 3 sg. şi pl. sminteáscă
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

A SMINT//Í smintiésc tranz. 1) A face să se smintească; a scoate din minţi. 2) (obiecte stătătoare) A mişca din loc; a clinti; a urni. 3) pop. (persoane) A face să ia un neadevăr drept adevăr; a amăgi; a înşela. 4) (persoane) A împiedica să facă ceva. 5) A face să-şi piardă integritatea (lovind, sfărâmând); a strica; a vătăma. ♢ sminti în bătaie a bate tare. /<sl. sumensti, sumenton
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

A SE SMINT//Í mă smintiésc intranz. A-şi pierde facultatea de a judeca normal; a-şi ieşi din minţi; a se aliena; a se scrânti; a înnebuni; a se zăpăci. /<sl. sumensti, sumenton
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

smintí (-tésc, -ít), vb.1. A tulbura, a perturba, a deranja. – 2. A împiedica, a stînjeni, a jena. – 3. (înv.) A înşela, a induce în eroare. – 4. A aliena, a înnebuni. – 5. A distruge, a descompune, a strica, a anihila. – 6. A produce pagube, a păgubi. – 7. A bate, a ciomăgi, a snopi în bătaie. – 8. (Banat) A greşi, a se înşela. – 10. (refl.) A deveni nebun, a se scrînti. – Mr. mintescu, mintire "a tulbura". Megl. (s)mintés, (s)mintiri. sl. sŭmĕsti, sŭmĕtati, sŭmĕtiti "a tulbura" (Miklosich, Slaw. Elem., 48; Cihac, II, 352; Şeineanu, Semasiol., 211; Byhan 319; Berneker, II, 44; Rosetti, III, 58), probabil favorizat de coincidenţa cu minte. – Der. smintă (var. înv. smîntă), s.f. (Banat, Trans., greşeală; defect; pierdere); sminteală, s.f. (greşeală; defect; pierdere; obstacol; inconvenient; necaz; nebunie; bătaie, ciomăgeală); smintit, s.m. (nebun, s.n. Trans., terci de făină de porumb pentru pui); nesmintit, adj. (negreşit; adv., sigur). – cf. smîntînă.
Trimis de blaurb, 27.12.2008. Sursa: DER

Dicționar Român. 2013.

Look at other dictionaries:

  • SMIN — Sminti …   Abbreviations in Latin Inscriptions

  • detraca — DETRACÁ vb. I. refl. (livr.; întrebuinţat numai la timpurile compuse) A se sminti, a se ţicni; a decădea din punct de vedere moral. – Din fr. détraquer. Trimis de IoanSoleriu, 16.07.2004. Sursa: DEX 98  DETRACÁ vb. v. defecta, deranja, deregla,… …   Dicționar Român

  • deraia — DERAIÁ, deraiéz, vb. I. intranz. 1. (Despre mijloace de transport care circulă pe şine) A sări de pe şine. 2. fig. A vorbi aiurea, a bate câmpii, a divaga; a se abate, a devia de la subiect. [pr.: ra ia] – Din fr. dérailler. Trimis de… …   Dicționar Român

  • smint — smint, sminţi, s.m. (reg.) nebun. Trimis de blaurb, 18.12.2006. Sursa: DAR  SMINT, Ă, sminţi, te, s.m. şi f. (reg.) Smintit, zăpăcit. – Postverbal al lui sminti. Trimis de gall, 27.09.2008. Sursa: DLRM …   Dicționar Român

  • ţăcăni — ŢĂCĂNÍ, ţăcănesc, vb. IV. 1. intranz. A produce un zgomot ritmic, repetat, prin ciocănituri, pocnituri, declanşarea unui mecanism etc. ♦ tranz. (fam.) A scrie ceva la maşina de scris. 2. refl. fig. A se sminti, a se ţicni. – Ţac + suf. ăni.… …   Dicționar Român

  • căpia — CĂPIÁ, căpiez, vb. I. intranz. 1. (Despre ovine şi bovine) A se îmbolnăvi de cenuroză. 2. fig. (fam.) A se scrânti, a se ţicni, a înnebuni. [pr.: pi a] – Din capiu. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  CĂPIÁ vb. v. aliena, înnebun …   Dicționar Român

  • dezaxa — DEZAXÁ, dezaxéz, vb. I. 1. tranz. A deplasa o axă din poziţia ei normală. ♢ refl. Osia s a dezaxat. 2. refl. fig. (Despre oameni) A se abate de la linia normală de conduită; a şi pierde echilibrul moral (şi mintal). – Din fr. désaxer. Trimis de… …   Dicționar Român

  • scrânti — SCRÂNTÍ, scrântesc, vb. IV. 1. tranz. A deplasa, a scoate din articulaţie, din poziţia sa normală un os, o încheietură etc.; a luxa. ♢ expr. (fam.) A o scrânti = a face o prostie, o gafă; a greşi. ♦ refl. (Despre membre, articulaţii etc.) A se… …   Dicționar Român

  • smintire — SMINTÍRE, smintiri, s.f. (Rar) Faptul de a (se) sminti; sminteală, nebunie. – v. sminti. Trimis de IoanSoleriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  SMINTÍRE s. v. nebunie. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime  smintíre s. f., g. d. art.… …   Dicționar Român

  • trăsni — TRĂSNÍ1, trăsnesc, vb. IV. 1. intranz. impers. şi unipers. A se produce trăsnete, a cădea trăsnete. ♢ expr. A trăsni (pe cineva) (ca) din senin = a lovi (pe cineva) în mod neaşteptat. (intranz.) A i trăsni cuiva ceva (prin cap) sau (rar, tranz.)… …   Dicționar Român


Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”

We are using cookies for the best presentation of our site. Continuing to use this site, you agree with this.